Poezii

Cu genunchii în sînge, Cu fața în colb, De tine voi plînge Căci am fost orb. N-am știut să păstrez A noastră iubire Și acum visez... Hm... ce fericire?!... Să știi că mă doare De ce ai

Miros de cadavre, Sinistre palavre, Inspirații nevrotice. Expirații virotice... Doar moarte e-n jur, Iar sîngele pur Vărsat e-n noroi, Diluat de ploi. Hainele-i sunt

Eu trăiesc pe o cărare Care leagă două lacuri. Unu-i iaz și altu-i mare Două ape, două leacuri. Iazul sufletu-mi înmoaie, Marea pielea-mi înăsprește Iar, cînd plouă, fug spre ploaie, Ca să