Îmi ascund zadarnic tristețea
În spatele unui perete mut.
El nu vorbește, nu mă critică,
Deși ar putea să m-arate
Cu degetul lui instigator.
Dar la ce bun s-ascunzi
Ce e al tău de
Seva cunoașterii ce curge prin vene
Nu-i altceva decat un amalgam,
Un amestec al conștiinței
Răpuse de ultimul recul al umanității
Sentimente, trăiri, concepte și concepții
Trăiesc în mine și
