Poezie
"Nitrat de Argint" - Delir - XIV
1 min lectură·
Mediu
DELIR
[ XIV ]
Dar nicăieri, nu-i clipă fericită
Decât în moartea care tainic, a sosit -
Și-ndat' îl fură, când a obosit
Să tot privească lumea îndrăcită!
"O, Moarteo, taina-ți trece - mă incită;
Stins-am ură-n chipu-mi ponosit!
În glas, mânie, ori suflet înjosit
Ce lesne a privit, cu mintea cea sucită
Și tot n-ai fost ades să-i plângi
Lumini din sfeșnice, ori mărețe daruri,
Nici cruci sucite, nici legi strigând spre ceruri
Cu guri de foc, din pietre seci, ce-apasă
O lume hâdă, nemiloasă - ce-o deplângi!
Of, Moarteo, divină ești, din cer aleasă!"
ˆTh3Mirr0r
Din colecția/secțiunea "Nitrat de Argint"
001.128
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrea Marian Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrea Marian Iulian. “"Nitrat de Argint" - Delir - XIV.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14045529/nitrat-de-argint-delir-xivComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.