Poezie
"Nitrat de Argint" - Delir - XII
1 min lectură·
Mediu
DELIR
[ XII ]
"Oare cu ce-am greșit, visând în van
Spre raiul lor, desprins dintr-o poveste
Cu soarele divin, ivit de după creste,
Ca să surâdă și copilul năzdrăvan,
Privind îndrăgostit spre cerul roșcovan?!
M-aș duce-acolo - ce dor, îmi este!
Dar nu mai pot - mă sting, fără de veste...
Măcar... să mai visez, privind către tavan..."
Dar eu nu-s el - iar ei, sunt alții -
Oare nu știi?! Sunt doar reflecții, umbre!..
În rest... din marea de iluzii sumbre,
Delirul dinaintea morții, e venin
Și se revarsă cu secile-abnegații
Ce oamenii le-afirmă - n-ar fi chin...
ˆTh3Mirr0r
Din colecția/secțiunea "Nitrat de Argint"
001.125
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrea Marian Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrea Marian Iulian. “"Nitrat de Argint" - Delir - XII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14045477/nitrat-de-argint-delir-xiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
