Poezie
Sărmana
Cartea Poemelor I - CH24
2 min lectură·
Mediu
Cartea Poemelor
*** 24 ***
Sărmana
Așteaptă vremea în care să pornească iar,
Pe drumul lung, ce parcă zi de zi, o istovește,
Iar ochii ei, privesc în gol…
De parcă au rămas undeva,
Pe altă lume, captivi;
Își duce mâna către inimă,
În dorința de-ai simți voința
Spre a merge mai departe,
Apoi, oftează… și-o lacrimă se scurge,
Din temnița păzită de pleoape…
Iar soarta vru ca ea să fie intâi orfană,
Gustând astfel nefericirea copilăriei,
Sperând la o mamă și-un tată,
Care să-i mângâie creștetul, înainte de culcare,
S-o scoată din ghearele celor ‘aripate,
Ce-o trăgeau tot mai adânc, pe tărâmul iluziei
Atunci când privea luna, cu glas stins,
Gemând, apoi, cu teamă, s-acoperea cu pătura,
Dintr-o dată, încercând să stea trează,
Căci lângă ea, stăteau de veghe aprige coșmare…
Tinerețea, i-a fost furată-n clipa în care…
Jivinele-și bătură joc…
De tot ce însemna onoare,
Iar balta de sânge în care fuse aruncată,
Îi devenise ca o pătură caldă,
Sub ropotul ploii reci, de toamnă;
Noaptea trecu, pe neștiute, dar ziua…
Lumină, parcă nu mai avea;
Spatiul, parcă nu-i mai oferă vreun loc,
Când tot ce atinge, doare;
Își amintea scena de oroare
Ce-i contura viața părându-i deja blestemată,
Urlând precum lupul la lună când nu poate s-o vadă…
De parcă acestea nu erau de-ajuns, pe drumuri, fost-a mereu,
Acoperiș fiindu-i cerul, iar ogradă, pământul;
Acum, în pragul morții, se întreba și ea, sărmana
De ce binele împlinit, la tot pasul, îi fuse răsplătit cu rău…
De s-ar scrie povestea sa, într-o zi,
Ar fi una dintre cele mai frumoase,
Și pe cât de frumoasă ar fi,
Va fi fost una dintre cele mai triste…
©Th3Mirr0r
00864
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrea Marian Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 278
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrea Marian Iulian. “Sărmana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14018963/sarmanaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.