Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Întrebări

Cartea Poemelor I - CH8

2 min lectură·
Mediu
Cartea Poemelor
*** 8 ***
Întrebări
Cândva,
Mulți spus-au
Că aș avea răspuns
La orice întrebare…
Fiindcă, o oglindă,
Mereu,va reflecta,
Tot ce-i răsare-n cale,
Iar tot ce i-e ascuns,
Nu va se chema...mister…
Fiindcă, deja…
Lumea sa…
E altfel…
Oare când te priveai,
Dulce făptură,
În oglindă,
Răspunsurile, le găseai?
Ș-am avut atât de multe lucruri
Să te-ntreb,
Draga mea…
Dară, n-au venit, în celea timpuri…
Iar acum, se pare că alerg
Bezmetec, iarăsi, dupa ele…
Parțial, le am… dar pân’ la ziua…
Ziua-n care…
Ne-am despărțit,
Pe-această lume…
Oare, pe cealaltă, măcar pentru un ceas,
Ne vom regăsi?
C-aș vrea să-ntreb, în primul rând
“Ce-a mai rămas?”
………..
Oare, de ce nu mi-a fost dat
Să-ți fiu aproape,
În ceasu’ morții?
Iaca bună întrebare…
Oare, e din cauza păcatelor mele
Și n-aveam dreptu’ de-a atinge
Nici măcar… în treacăt
Mâna prietenei mele?
Oare, fiindcă toate, pe această lume
Îs așa deșarte?
Fiindcă aproape totu’, e doar iluzie?!
De asta uneori ,mi se părea ca te grăbeai
Ca să-ți fiu în fiecare zi, aproape?
Fiindcă știai că în curând, din lumea asta, plecai
Iar de întârzii, timpul, ne va desparte?
Ș-au fost atâtea ori, de la întâia noastră despărțire,
În care-ai vrut să-mi zici de-ndată, adevărul;
De ce n-ai făcut-o, privighetoare?
C-aș fi lasat ... poate… toate deoparte,
Doar-doar ca să am o clipă-n care…
Să-ți duc dorul…
Iar apoi, când reveniși la mine, de ce n-ai zis nimic?
De ce n-ai spus, draga mea, că tu iți aminteai de mine,
Lăsându-mă să cred că datorită bolii, deja uitași, a doua zi?
M-am simțit… mereu singur, luptând într-un război…
Ce n-aveam să-l câstig
Și-atunci, cât de puternic mai poate fi, omul,
Când n-are-un sprijin, acuma, oare, știi?
Iar viața, ici, pe pământ,
Mereu va transforma elementele sale,rând pe rând,
Dar, oare… cine?!
Oare cine, mi te va aduce ‘napoi,
Atunci când, ca să-mi dai răspunsuri, te strig?
Oare, fost-am atât de păgân, în viața asta,
Încât să n-am dreptu’ de-ami ține prietena de mână,
Atunci când moare?!
Oare, de-aș fi avut cela drept, aș fi plecat cu inima făcută scrum,
Sau s-o chinui pe-a ta, în loc s-o ușurez, în clipa morții?
Oare când te priveai,
Dulce faptură,
În oglindă,
Răspunsurile, le găseai?
©Th3Mirr0r
00857
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
375
Citire
2 min
Versuri
77
Actualizat

Cum sa citezi

Petrea Marian Iulian. “Întrebări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14018447/intrebari

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.