Sezoane - Partea a III -a - Zile plăcute de toamnă

Poeme de demult *** Sezoane – Partea a III -a “Zile plăcute de toamnă” Zilele toamnei, veniră din nou, cu frunzele căzând ușor, ușor, către pământ; florile, cândva sclipitoare, acum sunt ofilite… dar aspectele lor sunt la fel. Încă o dată, mintea privește în trecut, observând râul, curgând din nou - astăzi, lin, mâine, în grabă; rațele, ieri erau în viață - acum, zac, moarte... dar culoarea tabloului, e aceeași. Copacii, ieri, parcă aveau costume verzi - astăzi, ciudat! Au o tendință spre roșu. Locuri dintr-un vis încântător - alte gânduri, acum împărtășite… Ieri și astăzi, sunt la fel... Zilele toamnei aduseră ploaia; picăturile de apă, căzând, spălau praful străzii, cu același sunet confuz, precum ieri... Strada e curată… Am văzut un câine, în apropiere, lătrând, apoi, o pisică, alergând… Ploaia s-a oprit, pentru un moment dar va reîncepe să se agite, confuză, ca în vremurile de demult - Mintea, la delir… Delir arămiu, de toamnă. Este la fel… Aceeași zi fericită de toamnă, poate să vină, ca o nălucă, bâjbâind printre frunze, cu același caracter ca înainte – moartă! Zile ploioase, împrospătându-mi amintirile - fulgerul, o cheie mică, deschizând o ușă, sunetul de televizor, venind din cealaltă cameră, anunțând știrile… Aceleași zile ploioase, aceeași inundație : Imaginea frunzelor căzând, Vântul ce suflă în urechea mea, cu un sunet specific, Ploaia ce tocmai a început să cadă - m-au făcut fericit!… Fericit, precum eram pe vremuri, teleportat din trecut, în prezent… " - Este la fel" , " - Este la fel" , a spus Toamna, șoptind… Mă uit la același tablou atârnat pe perete, aud același sunet de ploaie… Zile senine, zile ploioase, Copaci verzi, copaci stacojii, Memorii ale minții mele… ©Th3Mirr0r