le café des trois colombes

nota: acesta nu e un comentariu. si nici n-ar avea cum sa fie. intrucat, din afinitati pur elective sa zicem, obisnuiam acum ceva multa vreme sa intru in pagina asta ca sa vad ce filme a mai vazut peter von no man`s land, ce muzica mai asculta.
nici macar usor obiectiva n-am de gand sa fiu, intrucat am citit poezia ascultand joe dassin (hm, dupa cat timp..).
si nu retin decat atmosfera de film francez saptezecist. poate era primavara sau iarna, nu stiu, asta se petrecea demult.. un bistro, o terasa, multe fotografii, o piateta si o intreaga filosofie a lucrurilor simple.
on était bien, on se sentait seuls au monde
ma gandesc ca toate astea pot parea desuete acum.
On n\'avait rien, mais on avait toute la vie
ar fi ca si cum ai intra acum intr-o cafenea fancy imbracat intr-un costum retro lino ventura\'s style cu o floare la butoniera :) ma-ntreb daca te-ai putea aseza linistit la masa de la fereastra, daca amuzamentul general nu te-ar stanjeni sa continui sa-ti bei imperturbabil cafeaua, asteptand-o pe ea.
afara, dincolo, acolo, strada, ceilalti, restul. si zgomotul de fond.
(...) despre partea a doua a poeziei prefer sa nu vorbesc. incepe de aici:
nancy, c\'est trop loin, c\'est au bout de la terre
aici se produce declick-ul.
dar eu dau song repeating. asta s-ar putea numi inconstienta sau incapatanare. cui sa-i pese..
offtopique: m-am bucurat c-ai revenit, peter von no man`s land

dacă răspunsul d-lui petre moldoveanu a fost considerat offtopic de către un editor, bien sur, atunci și comentariul meu anterior trebuie să fie considerat out of subject.
prin urmare, solicit să fie trecută și prima mea intervenție in grey area.