Poezie
copila cu ochii albastri
dragoste
1 min lectură·
Mediu
Privita-i copila pe ceru-nstelat,
vegandu-mi prezenta prin vastul apus,
O lacrima-ti prelinge obrazul patat,
Al dragostei dor ce nu ti s-a scurs.
O stea cazatoare vestita-mi prezenta,
Iar ochi-ti albastri direct catre stea,
Privirea-ti carunta pierdu-se cadenta,
Iar eu ma pierdusem o data cu ea.
Cazuta-n genunchi cu capu plecat,
Sarmana copila cu pletele-n vant,
Sperante desarte pe brate purtand,
Al dragostei har ce nu ti s-a scurs.
Surase copila la vechiul apus,
Iar zambetu-i unic orbi stralucirea
Ecouri plapande se scurse de sus
Vibrand realitatea, trezi amintirea.
Soapta-i vie ucise tacerea,
Iar ingerii canta sonete din harpa
Rupandu-se norii precu-mi durerea,
A lacrimilor urme prelinse in soapta.
Pamantul se rupse sub pasii tai fini,
Iar demoni cu aripi rosita-ti privirea,
Razboi pentru pace se stinse-n tacerea,
Prezente-i copilei cu ochii albastri.
00870
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- petrasuc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
petrasuc. “copila cu ochii albastri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrasuc/poezie/1781090/copila-cu-ochii-albastriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.