Poezii

De pe valiză jos, A picat rapid, serios, Creatura rozătoare, Ce ai vrea s-o vezi că moare E de-un alb imaculat, Și-ar dori să doarmă-n pat. Are blană subțirică De-natime are frică Cu

Când seara se-așterne tu-ncepi să lucrezi? Ce tonus te-apăsă-n lung diurnul zilei? Prestezi nehotărât peste tot, deși văd bine: deții mereu o siguranță în tine. Ești bun să veghezi cu

Simțirea-mi mi se zbate zdruncinător, Mă conduce spre-un interior izvor, Secat de mult în sufletu-mi. Dar poarta e închisă, Sudată-n mi de rânduri. Dărâm cu barosul rânduri, rânduri.. Și

Și-n agonia de a-mi renega frustrările, Încep să mă dezvolt socio-uman, Distrugând din mine acel tiran Ce mă subjugă precum, odată pe evrei, poporul persan. Și după cum