Poezie
Empo 28
o, mon royaume
3 min lectură·
Mediu
Tenacitatea dublului robotic.
La adăpost în tatuaj, camuflaj.
O revoluție în arhitectura
Buncărelor, manualul de tehnici
Mizantropice, tema și anatema.
Voluntar pentru tenebre.
Cârduri de corbi multicentenari
Se ridică din barba pădurii,
Norii zeppeline. Respirația
Familiară a lebedelor înrămate
În zbor alb, comando,
Morgane toride, snopi
Topiți de aer, interjecțiile
Soarelui, harșt-ul coasei,
Trimiterea în țărână,
Condamnarea la destrămare,
Alungarea în cenuși.
Mușuroiul mare înghite pe cel mic.
Duși ca mieii la
cinematograf suntem.
Noaptea și moartea,
Moartea și noaptea,
Frăția umbrelor,
Păstaia umflată de culori,
Cerul, urletul,
"Atenție, atenție! ne aflăm încă în
Primordial! Atenție, atenție!
Nu vă părăsiți locuințele, nu
Vă panicați ne aflăm încă
În Primordial!"
Anunță caravana la lăsarea nopții,
Uruind, vuind pe macadamul
Îngust dintre noapte și zi,
Urletul.
Cosmologia e o ramură a
Gastronomiei, supa cosmică
Dă-n clocote uitată pe gaz.
O! mon royaume!
Bucuria primordialului,
La terminarea unui mare război când
Viața e noutate,
(rutina ucide ca obuzele)
Brain wings, brain tornado,
Depresiuni de morenă,
Ape împletite ca bicele,
Cling-cling mon royaume,
Fac oasele de cristal,
Strămoșii se salută, se cinstesc,
Cling-cling, prundișul de os
Orbitor, asurzitor,
Topirea marelui ghețar,
Albastru, oasele, noaptea
Și timpul,
Începe delirul de vară,
Delirul, delirul, dealurile,
Aplatizate spinări de șopârlă,
Vechi, fug în depozitele orizontului,
Ocean, evaporare,
Fata Morgana emaciata,
Din liră, delirul,
Și flori păianjen și nori păianjen,
Copaci păianjen apar în
Secvențele brutale de torsiune,
Torida liră a verii,
Frenezia celui închis în cuptor,
Sacrificat leului galben,
Labirintul îngust prin care
Curge sufocarea și
Minotaurul vipiei,
Cu părul încărcat de roua
Scânteilor și respirația
Duhnind a cenuși, a jar,
Un episod aproape intim cu
Minotaurul vipiei.
După mine vin urmele,
Gâlgâind ca gâturile
Retezate, undeva sub tălpi,
Fierbe întunericul în văile lui,
Șoșonii visătorului apucă pe cărarea lunii,
Înflorind, caravelele sub vânt,
Pe culoarul boltei de viță patrulează
Un fluture uriaș, stacojiu, nemilos,
Mai scânteietor decât o armură sau o sabie,
Sus de tot, cruci argintii desenează
Trasee vaporoase,
Imponderabil, diafan, rarefiat,
Extatic cer, sub care dealul ars, bronzat,
E păgân maur,
Gimu mauru,
Punctul de pază hieratic
Al berzelor,
Gery apar la ferestre sparte,
Gery, enigmatic,
Plonjând într-un stadiu avansat
De stupoare filozofică,
Într-o piscină goală,
De foarte de sus,
Diluviană, fluidă,
Muțenia peștilor se așterne
Pretutindeni.
Deasupra gardurilor,
Apar mustățile mai lungi
Decât iarba, ale carnivorelor,
Zburlite, urmărind o undă
Mustoasă a prăzii,
În inelul de pânză, rubinul
Păianjenului, țesător, vânător,
Strânge, îmbracă ciorchinii
Trandafirilor sângeroși,
(vampirii ouați printre tufe
atacă, țânțar)
Insecte căzute la datorie,
Urechile piramidale răsar
În locuri imposibile.
Orhideea (arhiducesă?)
Lipăie din găleata cu lapte răsturnată
De soare pe ciment.
Gugu posac, prost moment a ales,
Să cânte plat sub ochii dungi,
Pupile îngustate,
Gheare și colți și pene,
Graurii aruncă mărgele din vișin
Haiducia lor...
Visezi la ugerul furtunilor,
Gardul aplecat, un crocodil,
Pândar.
Sprayul iute al buruienilor,
Scăpate din semințe ca turbate,
Ridicându-se titanice spre cer.
În centrul satului soarele arde
Cel mai tare.
(din ce știu, spre margini
ar fi încă iarnă)
...excavează în țesuturi...
Porți ADN-ul locului.
001256
0