Poezie
Vin coscaii
Empo 42
2 min lectură·
Mediu
(vin coscaii)
Visează...
Deasupra visului
Clănțăne crucile sârmelor,
Înșirate, împietrite,
Ciori așteaptă implacabilul,
Din negura viitorului,
Diseminate, viforoase,
În păduri și câmpuri.
(să ne mutăm la oraș în secole
ca străvechii mamuți din ghețari în mare
grabă antediluviană...)
Încă nu eternă,
Noaptea, vedere cu sclipici.
(provizorie)
Marele Somn Penibil,
Cu mustățile împletite
În algele sufletului,
Luna răsare, un tractor vechi,
Adevărat, nu limuzină cu plug,
Ci balaur cu nări fumegătoare.
Androidul-de-zonă
Levitează deasupra satului,
Un pom de crăci, un punisher,
O dronă peste
Umbrele febrile,
Suculenți, sângerânzi,
Butuci trecuți prin
Limba focului,
Păduri amputate și
Zeul termic al confortului,
Mestecându-și prăzile,
Viitorul e negura albă
A iernilor,
Când bobina de gânduri
Din laboratorul de beznă
Pulsează secretă
Logos intravenos,
Sufletul e o aromă
Evacuată grabnic din
Cutiile pandorelor
De mall,
(Arteziană roșie,
Iarna mult visată,
A sacrificiului.
Zăpezi atacate,
Umori vitale și
Ritualice intervale,
Marcate de violente jertfe,
Coacerea fructelor de carne,
Porcul dă în pârg)
Civilizație
Tirania insignifiantului,
Homunculus captivus,
Mijlocul zilei e un pod,
Tremurător,
Peste abis.
Șacalul începe urletul și patrularea.
Grimase de nedescris traversează aerul,
Caracatițe ejectate din vid,
Alieni,
Vibrația surpă lumile una-ntr-alta,
Cu limba de o mie de coți,
Fluturând peste...
Șacalul începe recoltarea,
Defilarea,
E timpul pentru Hraaanăăă...
Nișă speranța,
Fericirea, vis straniu,
Fum e gând, fumegând,
Gân(d)gurind,
Fumegător în vânt mocnind,
Emergenți din carne,
Fluturi de cenușă,
Smulși de lamele vânt-timpului,
Bulbii de apă,
Ochii bulbi,
Bulbucați,
Abandon văd cât bat,
Exterminator abandon,
Neagra pe coscai, pe coscai neagra,
Nu te-nduri să treci pragul,
Labirintului de de tristeți al camerei,
În crepuscul plutesc duhuri
Tari, de spaimă, de final,
Prin mâlul și mlaștina
Smârcurilor de întuneric.
Misterul se remarcă prin
Aceea că e invizibil, însă
Electrocutează și arde.
Gâlgâie acvariul de ocean al cerului,
Sufletul paște noaptea
Bou-de-mare-adâncime,
Prăvălia lui Duze, canapelele
Cu îngerezi fulgoși,
Visul, o sabie călită
În jar de jarul alb.
Cușca ce ne-a fost hărăzită,
Alunecare-de-cer,
Zare proaspăt vopsită,
Albastru-cu-omizi,
Agile degete d-argilă împletind fire incandescente,
Un covor subatomic,
Automaton Sapiens
Morile de corbi ale văz-
duhului,
Bolta-noaptea,
Aerul amniotic,
Scafandri în visul
Vieții,
Fluidul de lumină ca mierea coaptă,
Un invadator roz cu cerul
Negru al gurii,
E timpul pentru hranăăă...
Vom fugim scâncind
Ca roțile neunse,
Vin coscaii.
001.232
0