Prin lumina întunecată din camera mea
Ce învelește tot c-o umbră,
Simt peste tot vibrația ta,
Copleșitoare stare profundă.
Prin argintul lichid al norilor gri
Ce se lovește de-o grindă ce
Privesc cum toamna râde, topită în culori
Mă uit în ochii ei și mă robesc fiori.
O toamnă, tu-mi ești lumea, o lume parfumată!
Un tărâm al iubirii, noiembrie se-arată...
Și iată tu
