Poezie
Seara
1 min lectură·
Mediu
Seara
Incandescent soarele obosit se ascunde
In mari, dupa puternica-i cale,
Cauta liniste, amurgul se coboara
Pe campii.
Apusul cu subtila-i gri aripa,
Fara roseata serii ramane pe cer,
Care senin, in intunecatul azur,
Maret se imbraca.
Si constelatiile sclipesc in jos mai departe,
Zambind, Luceafarul stralucitor, ma vede,
Zambeste spre desfatarea fericitelor campii,
Liniste inimii mele.
Zefirul adie soptitor prin tufisuri
Pe care privighetoarea le viaza plangand
Si din fiecare lan de grau aud
Lupta prepelitelor.
Clopote rustice cheama cristaline tonuri,
Pe camp seceratorii obositi cauta linistea,
Iar eu asa senina nicioadata n-am mai vazut
Seara.
Unica mi-ar fi aceasta seara-n viata,
Imi zambeste printre trandafiri,
Senin, vesel, linistit, acest peisaj
De seara.
Sufletu-mi doresc in eterna pace
Si asa dulce sa dormitez cum acum
In coliba obosit seceratorul asteapta ziua
De maine.
002295
0