Poezie
abureală 2
1 min lectură·
Mediu
rupt stă corpul
abrupt,
alb negru,
într-o lume color.
crăpată e brazda
patrunsă
de frica
furtunii de dor.
ne doare cu pete negre
pe film.
negativ,
poză ...
indiferent, aminitirea e blandă.
rupe-o din piept, dintre coaste,
e frumoasă așa plină de sânge;
cârpă murdară.
smulge-o din stern ca s-o simți.
e plăcută absența?
002.236
0
