Poezie
Turnul Eiffel
Ascensiuni pariziene
1 min lectură·
Mediu
Între cele patru picioare gigantice
ale unui dinozaur din oțel,
eu par a fi oul,
adăpostit pentru eclozare.
Gâtul mezozoicei reptile ferecate
susține un minuscul craniu,
ce se adapă direct din nori.
În măruntaiele oțelite ale gigantului,
sunt absorbit printr-un picior –
de parcă, dinozaurul ar fi gasteropod.
Mai apoi, prin verticala gâtului,
sunt proiectat spre maxilarul ce mestecă, din când în când,
semeni de-ai mei.
Era ziuă când am întâlnit umbra uriașului...
Acum, iată, orizontul crepuscular este roș-violet.
Acolo, jos, se dezvăluie o imensă stea de mare, petrificată,
călcată în picioare de acest saurian...
Și totuși, steaua este vie –
toate brațele irizează mirifice fosforescențe .
Capul reptilei ciclopiene își rotește continuu
fulgerul unicului ochi.
Pentru o clipă,
creștetul meu este mângâiat de raza umblătoare....
În imensitatea acelei clipe, simt că am devenit zeu; apoi ...
Apoi urmează prăbușirea în bezna nopții pământene –
ca un Icar.
Pe pământ, mă metamorfozez din nou:
același călător singuratic, prin același furnicar omenesc...
29 august 2010
017.681
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Mircea Iordache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 164
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Mircea Iordache. “Turnul Eiffel.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-mircea-iordache/poezie/13954224/turnul-eiffelComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
vă rog, din nou, să citiți regulile de postare și să încercați să le respectați.
textele retrase nu se repostează, ele vor fi refuzate permanent.
corecturile se fac folosind linkul din josul paginii.
textul acesta a fost postat de n ori în pagină și de tot atâtea ori refuzat.
plus explicațiile de rigoare.
repet: Nu mai repostați textele retrase.
corectați acolo unde este refuzat pentru corectură.