Parfenie Iliieas

Uite frate cate vespe au aparut Ca se sepriase si Omizile Doar Albinele nu se tem de ele Si strang Miere... Au mai aparut inca doua cuiburi de vespe Si totul a facut un Brat

Cinci zeci si patru unitati Si toate se incep cu Patru... Gloata iera agitata De ce patru si NU Noua... Dar atat caci ceilalti erau Cu par sur pe Spate aveau Schema Dureroasa la gatul

Se pregatise natura de o ploaie Torentiala Pana si furnicile se ascunsese in Musuroi... toti se agitau privind La Cer... Si doar randunicile Zburau Mister... Randucicile nu se suparase pe

Asa acesta a murit de mult Era directorul meu de scoala Kurkin... Asa doamna asta era Diregintele meu A murit de Mult... Aista e Colegul meu de clasa cu care Ne intalneam pana cand el

Prietenul meu considera ca celebru a fost doar Betoven In rest toti Compozitorii de Muzica serioasa Sunt niste La-La... Dar venise la noi in Ospetie O actrisa Care avea un concert

De mii de ori am zis Ca eu nu vreau sa fiu accelerator de Idei Fixe... Dar ieri dupa adunarea preelectorala am facut iaras o Gresala... Am pus i intrebare scarnava Parlamentarului Care

Da ce vrea-i sa mananci Tolisor... Ca mama ti-a pregati Si niste Cotletele Si niste blinele Da... Dar daca breai apoi iti fac Si un Cozonac cu cartofi fierti cu branza

Mult noroc a avut cel cu casa Pe malul raului Katuni... Casa sa veche din barne de Pin pluteste acum intreaga Iar Stapanul Doarme linistit Pe laita din fata casei... De fapt plutesc

Asa e cu timpul liber Am prins nu demult o omida Stiind ca Ea Omida Mananca doar Frunza verde Am Inchis-o intr-o banca de enox si Nu i-am dat mancare Vre-o trei zile... Apoi am gasit o

Stau la umra caldura Dura Si o omida se plimba pe speteaza Bancii din gradina Si nu stiu cine e de vina Ori lenea cumplita Ori pribejia mea intre copacii de mar Dar mii lene Sa alung

Curentul de aier venit din vale Acolo se gasesc rachitele Aducea o melodie DE Jale... Si auzul meu stalcit din Vreama razboiului cu Tatarii... Ma incura sa deslusec cuvintele... Ele Imi

Nu intgelegeam de ce Tot plangea geamul Doar afara De Mult si-a terminat bataia Indelungata Ploaia... Si atunci am deschis caietul meu De poezii Prescolare... Unde Mamica mea imi

de ai nevoia scrisului si nu a cet Ilui Atunci abea intelegi Ce-nseamna Vointa s-au Dorinta unui Coleg... Desi e bleg Ramaine pentru tine un Co-leg... Daunzai am pictat un tablou

Bine ai gandit Si bine a fost la mare Dar Mai bine nu plecam si eu Ar fi mai bine sa fi plecat la Munte... Eu cu tensiunea mea Si tu Cu Incapatanarea ta... Asa si n-ai vazut Marea Nu ai

Am zis doar sa strangi o Piatra de Siliciu... Si s-o speli frumos Si apoi s-o dosesti undeva pentru patru zile... Asa apoi patru zile sa Stai langa Fereastra ce priveste In

doar o inselaciune te sacapa Poti cere iertare Dar Luna cea plina si marea ca oglinda Nu te v-a Erta... Eu asa si am ramas cu Abisul din geam La racoarea serii de mal... Am jucat toata

Dar calul nu era vinovat Stapanul pasise in gol si Calul Trecuse dupa el... Si au cazut ambii in Prapastie Alpii... Ce cautau soldatii care Trageau ca caiii Tunurile in Alpii

Care va se zica iera Cel mai Marele Dregator peste Toata oastea lui Pasa Bei... Se oprise in fata Ostirii lui Stefan si Asa Glasui- Daca puneti maciugile jos Apoi Sublima Poarta

Mare treaba ai facut aseara Si toata ziulica din zori Pana-n seara Te lauzi... E clar ca Daca eu pe mine nu m-oi lauda Cine are sa ma La-ude.... Dar cred personal Ca am facut totus mare

Uite cine trebuie sa traiasca la noi Camilile Aceasta faptura dumnezeiasca mananca o data pentru doua saptamani si munceste toata ziua prin pustiu... Ar dori si ele sa traiasca la

La noi in sat se face targ Adica Ba-zar... Doar o data pe saptamana... Si au ales-o satenii pe Sfanta Vinere... Si iata ca saptamana trecuta au adus la piata din sat O toloaca cam

Straniu Dar atunci cand In Ricimond Plangeu cocorii Nu intelegeam nostalgia ta... Acum iata-s acasa Si e o toamna destul de arsa... Si tot pleaca si pleaca stoluri de Cocori... DA... Si

Si el stia ca da-ca Se umpla un vas cu a-pa cur-ata Si se a-da-u-ga un pic de sa-re Nu e nici mu-ra-tu-ra si Nu e nici Apa de Mare... Acum insa toata Tara e plina De apa si Inca e de

acum predau puterea mea altuia care desi nu merita sa aiba Aceasta Pute-re... Desi e inca verde si nestatornic Are totus ceva Care Merita o asa insemnare a trunchiului El va fi de azi prim