Mediu
Plouă afară
iar în suflet e iarnă
e 11 ianuarie
Două mii
10...
Și apa trece rece și ea ca și individualitatea mea...
Cerc să mușc din suspinul meu cu o gură de leu
și să apreciez gustul suspinului cu
cu chipul
îngerului din mine...
El mă susține cînd eu nu mai doresc să fac ceva pentru
a nu strica și ceia ce este la moment
acum dar nu și mîine voi cerca căci mîne
e ceva
iar azi a trecut deja deși mai este timp...
Pentru a alerga în întîmpinarea ta...
Dar unde se lunecă ușor gîndul meu pe o rază de speranță că
cel de sus încă mai e acasă și așteaptă...
Doar un semnal de la mine
Însă
Semaforul cu roșu galben și verde de mult e scos
răscrucea s-a făcut de o categorie neînsemnată...
Și nimeni nu are nevoie de o organizare
pietenii sunt plecati peste hotare iar
automobilele si-au pierdt frînele și aleargă cu viteză de
se mișcă și clădirile arse de soare și roase de colb...
Aștept semaforul
să dee culoare verde...
Și crede că asta v-a fi o hotărîre de culoare
Roșie e deja arzătoare...
Plouă afară...
021.442
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Parfenie Iliieas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 194
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Parfenie Iliieas. “948.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13923115/948Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PI
Uneori îmi pare că nu există
cineva care să fie
suflet...
Că de ar fi ar fi...
Dar pînă astăzi nu se întîlnește Suflet...
Suflu doar...
Și așa e clar că încă mai suflu...
Ceva legat cu impersonalul...
Mersi pentru accesare!!!
cineva care să fie
suflet...
Că de ar fi ar fi...
Dar pînă astăzi nu se întîlnește Suflet...
Suflu doar...
Și așa e clar că încă mai suflu...
Ceva legat cu impersonalul...
Mersi pentru accesare!!!
0
să dee culoare verde...\"
Pe o imensitate echivalentă cu infinitul,
înecatată în lumina roșie a semaforului,
o pată verde... sufletul tău (?)