Poezie
androgeneză
1 min lectură·
Mediu
sânii tăi plini de dumnezeu
îmi veneau mănușă
sărutul doar mă strângea puțin
rămas mic
dar am slăbit câteva eternităţi
să-mi poată cuprinde toată uimirea
în diminețile înghețate
de după bigbang
inima ta flacără
mi-a încălzit sufletul speriat de nemurire
iar ochii ochii tăi iubito
mi-au topit toate fricile pământești
m-am îmbrăcat mereu cu dragostea ta
speranțele îmi străluceau în piept
decorații
iar gândurile tale
mi-au fost cărări prin univers
tu nu te-ai demodat niciodată
niciun ev niciun eon
nu ți-a slăbit vreodată singularitatea
dar o singură clipită am adormit
vrăjit de Marea Iluzie
și te-am pierdut
de-atunci rătăcesc viață după viață
căutându-te
002.099
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- paparuz adrian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
paparuz adrian. “androgeneză.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paparuz-adrian/poezie/14143145/androgenezaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
