Poezie

onirica

1 min lectură·8 decembrie 2017

Mediu

adormi cu mult înainte să te trezești

demult nici nu mai știi dacă visezi dormind

sau trăiești în vis

oricum toată lumea a început să se întrebe

dacă existența e doar un soft dintr-o Vale a Siliconului

divină sau nu

de unde venim de am venit vreodată

încotro mergem de am mers măcar o dată

suntem etern reîncarnați ori dăruiți morții ofrandă?

pe străzi a început din vară alt Crăciun

un Dumnezeu mai nou se naște-n mintea noastră

cu drag îl vom ucide

rabdare de-am avea

măcar până la Paște

și regii mor

și-al nostru-i gata de plecare

nu spui nimic ce poți să spui

te-ntrebi doar unde îi vor face groapa

o lumânare poate să ajungi să-i pui

adormi să nu-ți mai cânte foamea

și prin pereți auzi vecinii în orchestră

oprești lumina oricum suntem orbi

oprești căldura să nu-ți topească ura

și-n stradă să rămâi că n-ai plătit factura

leru-i ler

dar ce e lerul?

adormi

visezi că cineva îți bate-n suflet

„deșteaptă-te române”

001.596

paparuz adrian. “onirica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paparuz-adrian/poezie/14117379/onirica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.