Despre autor
PApaparuz adrian
@paparuz-adrian
0 urmăritori
Născut la data de 10 aprilie 1968 Zărnești,Brașov
Premiul al II-lea Festivalul Național de Poezie "Andrei Mureșianu"-1990 Brașov
Aparitii lirice în " Zărneșteanul",articole de fond
"Sub soarele speranței" volum de poezie editat în 2007, editura 3D, Drobeta Turnul Severin
Premiul al II-lea la Festivalul Național de literatură,secțiunea poezie "Eusebiu Camilar-Magda Isanos"-2008 Suceava
Premiul al III-lea la Festivalul National de literatura,sectiunea proza: „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”-2009 Suceava
Apariții lirice in revista "Dealul Melcilor" Brașov-2007
"Ingerul din urmă"- volum editat in martie 2009, editura Clubul Saeculum, Beclean
„balerina timpului” -volum de poezii editat in 2012, editura Eikon Cluj-Napoca
„Jurnal sentimental”- volum de poezii editat in 2013,impreuna cu Nuța Istrate Gangan (poeta SUA) editura Pastel, Brasov
"Dresorul de fluturi"- volum de poezii editat in 2014,iulie, la editura "Arania"- Brasov,coordonator editor Adrian Munteanu
Vezi profilul
Primul vers ar explica de ce acest gând, dorul de persoana iubită ( care fie a murit și samuraiul vrea s-o reîntâlnească în Țara umbrelor, fie că trăiește dar, ea, nu mai vrea să-i fie alături).
Dacă este așa nu se respectă adevărul. Recurgerea la acest gest extrem o făcea samuraiul doar pentru a-și spăla onoare ori dacă era obligat de nobilul căruia îi servea.
Îmi place imaginea Wakizashi în soare care spune mult.
Mă gândesc acum că primul vers ar putea fi Dorul de strămoși sau altceva asemănător.
Dar, repet, este doar o părere a mea.