poem nerecitabil

“fă-te că trăiești fă-te că trăiești fă-te că trăiești” hohotitul bufonic proprietar al urechii stângi are mult mai mulți decibeli azi decât tânguitul suav sufocat „ce-ar fi să începi să trăiești” al suratei din dreapta constat între două palpitații ventriculare oarecum imun pe MTV je t’aime

din vecini the winner takes it all un portărel insistă să-mi sechestreze sufletul până la pensie copilul meu are teneșii rupți și mama amintirile stricate cineva fără nume la telefon “gândește pozitiv gândește pozitiv” doar cu douăzeci de lei broșura devii fericit fii fericit cu două zeci de lei mulțumesc nu acum obosit mă întind pe calea ferată îl sun pe dumnezeu credit insuficient poate ar trebui să îi las un mesaj “fă-te că trăiești”