Poezie
îmi respiri nirvanic
***
1 min lectură·
Mediu
tremurând
toate literele nebune
(academic aranjate
cu staniol roșu
în buchet)
mă privești buimacă
uimită
ca pe o dimineață prea mare
verde
eco
răsărită deșertic
chiar din polara ta noapte
cuvintele alunecă
coapte
zemoase
de pe buzele mele
pe buzele tale
se preling languros și lasciv
peste sânii tăi înfloriți
mi-e teamă șoptești
mi-e teamă
să nu rătăcesc pierdută
prin labirintul inimii tale albastre
de sepie
ești toată zbor
deodată prea înger
deoadată prea femeie
sărutul tău flacără
mă purifică până la rădăcini
ești învierea mea
iubito
paștele lumii mele
aruncate în iad
fă-mă lumină
fă-mă candelă
trei zile în sufletul tău
apoi nimicul
poate continua
001179
0
