Poezie
Nepasare
fara trup si animal
2 min lectură·
Mediu
Nepasare
Si sa stii sa nu te temi,
E a incepe sa inveti,
Cum ca viata e minciuna,
Si ca moartea e pedeapsa.
Pedepsit voi fi pe veci,
Desi viata a fost scurta,
Si cand luna va apune,
Styxul il voi trece\'n pluta.
Visul e doar temporar,
Si cand noaptea se aseaza,
Tu sa stii c\'am fost mereu,
Raman rece, fara viata.
Lumea noastra e desearta,
Vorba noastra e aleasa,
Dar de frica mortii cade,
Si in tine focul arde.
Tu nu vezi cum suntem noi,
Mici particule de praf,
Si nu vezi, caci tu esti orb,
Totul cade si se varsa.
Vor trece ani si nopti o mie,
Peste trupul meu cel rece,
Si pamantul ma va tine,
Chiar de timpul fuge, trece.
Eu sunt trist, dar ce\'i tristetea,
Eu vreau moarte, ce e viata,
Totul trece,
Nepasare.
Si cand drogul ma va rupe,
Sa ma imprastie in ceata,
N\'am sa uit c\'am vrut sa plec,
Si sa ma vad cum ma ingheata.
Si de\'ai vrea sa ma ingropi,
In desert langa verdeata,
Sa\'ti simt trupul cum se varsa,
Pe intinsele carari.
Tu sa stii sa nu te temi,
Ca de plec sa nu ma plangi,
Caci am fost si am ramas,
Trupul rece si de gheata.
Si sa nu mai simt as vrea,
Si sa nu mai vad s\'aud,
Caci nu stii ce e sa pierzi,
Si sa te sufoci in viata.
Rastignit am fost pe cruce,
Chiar de cuiele\'s de aur,
Jertfa arsa la rascruce,
Sa simt vantul cum ma duce.
012662
0
LO