Poezie
Neputinta.Paralitic
1 min lectură·
Mediu
Cand capul mi-e greu,si sufletul meu
Se scurge cum doar speranta poate sa se scurga
Am lacrimi in ochi ,si linistea lunga
Nu vrea sa ajunga si tzipa mereu.
Cand vad doar ziduri ce-mi limiteaza fiintza,
Ma zbat,dar zbaterea in interior se zbate;
Ma zbat in chinuri si simt neputintza
Caci corpul sa se zbata,nu mai poate
Cand stau in genunchi lipsit d-orice fortza
Nu pot sa cad,nu pot sa ma ridic.
Paralizia arde ca o tortza
Si urletul din mine nu ajuta la nimic
Cand treci pe langa mine,si vad acea privire
Cand vad cum inima-ti feresti
Mai simt si neputinta de a darui iubire,
Si frica ce-o iubesti.
001.593
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pacurar Lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Pacurar Lucian. “Neputinta.Paralitic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pacurar-lucian/poezie/6040/neputinta-paraliticComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.