La 35 de sutimi (II)

Am stat în spatele ei până s-a dat jos la metrou, parcă la Obor. Să văd pe unde stă. Eu, în Agronomie. Într-o dimineață ne-am întâlnit, se spune, întâmplător. Mergea la cursuri. Și eu, dar plecasem din cămin la șase dimineața. Cei din cameră spuneau că o luasem razna. Metroul oprea, normal, în fiecare stație. Eu transpiram la gândul că poate vrea să fumeze și se dă jos la Ștefan cel Mare. De ziua ei am pus un coleg să-i telefoneze, să-i spună cele cuvenite din partea mea. Eu i-am lăsat un buchet de flori la ușa apartamentului. Mergeam prin Obor în toate direcțiile.Am întâlnit-o la un moment dat.Vă închipuiți de câte încercări a fost nevoie.Eu eram la Statistică. Eșantionarea întâmplării îmi devenise problemă academică. Am sugerat probleme tehnice la căminul de lângă TIB, la șapte și jumătate dimineața, care se puteau rezolva doar din Obor.Și trebuiau rezolvate urgent.