Poezie

Cea mai mare porunca

poruncile

1 min lectură·6 septembrie 2010

Mediu

Dumnezeu este iubirea ,

Cel ce ne-a dat mântuirea ,

Pentru noi Viața și-a dat ,

Să ne scoată din păcat .

Ne-a lăsat poruncile ,

Să scăpăm de muncile ,

Din iadul întunecat ,

Locul cel mai înspăimântat .

Cea mai Sfântă din Porunci ,

Tu ,creștine, să n- o uiți ,

Să-L iubești pe Dumnezeu ,

Din tot suflețelul tău ,

Iar a doua tot la fel .

Ne-a poruncit de altfel ,

Să iubim aproapele ,

Să facem doar binele ,

Pentru a putea intra ,

În Împărătia Sa ,

Să fim veșnic fericiți ,

De Domnul împărtășiți ,

Plini de binecuvântări

Și înălțați de urări ,

Veșnic să Îi mulțumim

Și pe El să Îl iubim .

Domnul mult ne mai iubește

Pentru noi El pătimește ,

Că vrea ca să fim ai Lui ,

Nu ne lasă nimănui .

Pentru rugile Măicuței ,

Te rugăm , Preabun Părinte ,

Fă ca mereu să-Þi slujim ,

În vecii vecilor .Amin.

002.764

Onoiu Elena Cristina. “Cea mai mare porunca.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/onoiu-elena-cristina/poezie/13952680/cea-mai-mare-porunca

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.