om
Verificat@om
„arta vietii în legea iubirii”
"Lumea încearca sa ma îmbie cu legi, însa mereu ma furisez pe alaturi; ci eu astept doar iubirea ca sa renunt la mine, încredintându-ma mâinilor sale." (Rabindranath Tagore)
Raul ingropat si ramas neiertat germineaza. In noi.
Iubirea intelege. Si iarta. E usor sa iubesti daca ai inima larga. (Nic)
PS: Daca ai inima larga, accepti.
Pe textul:
„Bunul creștin" de Cristian Munteanu
Pe textul:
„Bunul creștin" de Cristian Munteanu
Cum se face \"selectia\"? Cine \"alege\" si pe ce criterii? Ce si cui \"promit\" acei oameni dacă \"cultura nu este pentru mase\"? Elită înseamnă toți pentru unul (sau câtiva), dar si unul pentru toți. Pentru a sta la baza unei culturi, pentru a fi temelie (si nu \"vârf\"), trebuie, tocmai, să nu fii elitist.
\"Ai devenit cunoscut, o(a)recum nu-ți mai aparții, trebuie să ții cont de părerea celorlalți, ei devenind astfel egali, cu drept de opinie!\"
Toti oamenii sunt egali si cu drept de opinie oricum. Succesul, poate, doar te \"fortează\" să recunosti acest lucru. Orice om onest trebuie să tină cont de părerea celorlalti, dar este liber să decidă el însusi ce este bine pentru el; este, însă, mai putin liber să decidă ce este bine pentru ceilalti, dacă nu face dovada unei echităti indubitabile, prin actiunile sale. Apoi, \"nu-ti mai apartii\" doar când scapi de egoism...
\"Numărul mare de membri(i) scoate www.poezie.ro din categoria paginilor personale si îl trece în categoria site-urilor deja consacrate, deschise marelui public [...] prețul succesului se plătește!\"
Nu e vorba de \"pretul succesului\" si nici de \"plată\". Este vorba doar de simtul echitătii combinat cu talentul organizatoric. Si, într-adevăr, site-ul nu ar mai fi ceea ce este dacă membrii* ei nu ar exista; asadar, este echitabil să se tină cont de părerea acestora. Cu alte cuvinte, tot democratie este (teoretic) – oriunde este echitate, este democratie.
* În acest caz, al doilea \"i\" are rol de articol.
Pe textul:
„Ce se vrea site-ul a fi?" de Emil Tudorache
Din câte stiu eu, singurele texte care au facut \"vâlvă\" (nici acum nu prea înteleg de ce) au fost:
1) o corespondentza a mea cu înca o colegă de \"breaslă\" (care nici nu cunoaste site-ul si nici nu s-a referit la el);
2) o \"poezie\" – să zicem pamflet, care nici măcar nu ataca la persoană;
3) o \"declaratie de dragoste infantilă\" – termen folosit chiar de Pan, cenzorul care mi-a retras-o fără drept de apel – culmea, că \"poezia\" respectivă continea chiar aprecieri la adresa destinatarului si, ca o ironie a soartei, preceda si ziua de nastere a acestuia...
4) o reactie (la abuzul de mai sus) sau mai degrabă concluzie, sub forma unor aforisme – si acestea mi-au fost retrase, însă le-am re-postat ulterior, făcând apel la ratiune.
Apoi, nu cred că \"monedele\" mele s-ar putea compara cu cele ale adversarilor de \"dialog\" – eu nu am utilizat forta si nici nu am folosit injurii, ci doar ironie. Apropo, nu în ironie constă un pamflet?
Si nici nu sunt o adolescentă cum încerci să sugerezi (sunt un om de familie – happily married de aproape opt anisori).
De respectat, respect orice ierarhie care este stabilită pe motive temeinice – unul dintre acestea fiind simtul moral, care este fundamentul oricărui fel de \"scară\". De asemenea, respect cu reverentă autoritatea REALÃ – pe cea FORMALÃ o respect doar de pe picior de egalitate, deci o respect.
În concluzie, consider că \"vina\" mea în acest conflict a fost aceea de a-mi apăra drepturile (printre care si cel la opinia exprimată), desi \"lupta\" a fost clar inegală în defavoarea mea.
PS: Am răspuns pe fată, ori de câte ori am fost atacată pe fată – de aceea nu am apelat la e-mail; totusi, am încercat mai înainte pe chat, dar Pan a abandonat cursa (care – zic eu, cu priceperea mea de persoană implicată – a iscat conflictul prin reactiile exagerate la textele mele; Nexus doar a turnat gaz pe foc – cum ai făcut probabil tu acum)...
PPS: Chestia cu poetii nu am spus-o cu ironie si nici nu cred că am lăsat să se înteleagă asa ceva. Dar, mă rog, întelege cine poate, ce poate / ce vrea...
Pe textul:
„Anti-poezie.ro" de Emil Tudorache
Cât despre pamphlet, grozava idee, numa\' să nu se supere anumite EU-ri.
Pe textul:
„Anti-poezie.ro" de Emil Tudorache
Pe textul:
„Durere" de Ramaiana Pana
PS: Nexule, scuze! N-am nimic cu poezia asta – e poezie, nu?
Pe textul:
„Povestiri din casa ceasului V" de Radu Tudor Ciornei
PS: Oricum, esti binevenit în continuare în paginile \"mele\", oriunde optez pentru comentarii – cu conditia să nu faci abuz de putere. Cu alte cuvinte, de la egal la egal – amical...
PPS: Oricum nu mai aveam de gând să-ti vizitez textele – nu merită! (parc-asha spuneai, nu?)
no problem (:sîc:)
Pe textul:
„Povestiri din casa ceasului V" de Radu Tudor Ciornei
PS: N-o să-ti vină să crezi, da\' nu toată lumea are spirit de gască.
Pe textul:
„Felul meu de-a scrie un jurnal" de Gabriel Nita
1) Sa dai drumul aberatiilor sa curga, de dragul \"artei\".
2) Sa \"creezi\" prin intermediul propriilor conditionari - dar aceasta este mai mult \"defulare\" decat creatie.
3) Sa fii un \"canal\" de transmisie a, sa zicem, inteligentei creatoare universale - aceasta ar fi chiar definitia geniului artistic, iar operele astfel create sunt singurele care trec proba timpului.
Primele doua modalitati intra la categoria subiectivitate (poate mai putin prima, pt. ca nu are nici macar subiect...).
Ultima este chiar realitatea obiectiva, insa interpretarea ei depinde si ea de gradul de obiectivitate (sau subiectivitate) al interpretului.
PS: Cred ca o sa trec comentariul asta la texte... Merci de inspiratie!
Pe textul:
„Obiectivitate" de Gabriel Nita
Lapis, vezi, dacă te pui rău cu cine nu trebuie? Noroc că nu esti genul să te lasi descurajat asha usor.
PS: Eu, de exemplu, găsesc că poezia ta e de bun-simț & îmi place stilul concis...
Pe textul:
„Felul meu de-a scrie un jurnal" de Gabriel Nita
\"Dacă faci binele cu durere, durerea trece, binele rămâne; dacă faci răul cu plăcere, plăcerea trece, răul rămâne.\" [Musonius, Imnurile Sacre]
\"O, Doamne, fie ca eu să nu caut să fiu iertat, cât să iert!\" [Francisc de Assisi]
\"Judecați faptele, nu oamenii.\" [asta nu mai știu de unde mi-a venit]
Și, într-adevăr, mai bine vertical și cu capul spart...
Pe textul:
„Miracol la poezie.ro" de Sorin Voinescu
Deci, normal, vrem să domnească aici echitatea, armonia... & natural, vrem să ne simtim liberi – cenzurati doar de legile bunului simt (numite si... morale).
Solutia? Cenzori de bun simt –> morali –> echitabili (Atentie! NU generalizez).
Pe textul:
„Ce cautam aici?" de Gabriel Nita
Pe textul:
„șoaptă" de Magdalena Popa
Pe textul:
„Totul de vinzare" de Radu Tudor Ciornei
\"Pacat ca exista oglinzi pe care nu poti sa le minti, decat daca esti prost sau paranoic\". Perseu, esti senior? Dacă da, cum s-a întâmplat?!...
Pe textul:
„Poezie.ro" de Cristian Munteanu
Pe textul:
„Iisus, un primus și-o cană de ceai" de Emil Tudorache
Pe textul:
„Pilda 3 - Între adevăr și minciună" de Negru Razvan
si mai bine ca l-ai scris!
Pe textul:
„Despre critici" de John Fowles
