Jurnale

Mă trezesc uneori noaptea. Și aud tăcerea. Ea mă apasă pe piept, rupându-mi coastele și mă sfredelește până ajunge să se întindă în pat în locul meu. Iar eu am ajuns tăcere și-ascult nimicul ce

Trăiesc în casa cu oglinzi și tăcere. Privesc în podea la cea din tavan ce mă privește în creștet. La dreapta și stânga m-așteaptă infinitul. Infinitul MEU. Mă admir trăind în iubirea de mine.