Poezie
Pastila antimelancolie
1 min lectură·
Mediu
știi…aici toată lumea rămâne în urmă
Aici nu există trecut, dar toți regretă…
ți-am zis că eu sunt doar aici, acum
și mi-e bine…
și știu să fiu mai copil decât am fost la 5 ani
îmi place să văd răsuflările când e frig
și fețe înghețate, dar vii…
eu așa visam să fim
eu aici, tu acum….
și să fim hoinari
să mă pierzi și să mă găsești în fiecare secundă.
Să-mi fie cald pentru, că-mi țin părul dezlegat
și pentru că fiecare răsuflare e caldă.
azi vreau să mă joc, iți scriu cu stiloul chinezesc
și e de-ajuns să-ți scriu noiembrie :
Ești singurul noiembrie pe care îl știu
și neschimbat, tu nu știai
că trebuie să prinzi timpul de mână și să alergi ?
tu nu crezi, dar e atât de ușor să emigrez
din clepsidra asta
și singura vamă
e secunda în care ma opresc...
si privesc cum defilează
sufletele.
a nins in noiembrie…
a nins ca și cum ar fi nins prima dată de când suntem…
ca un copil…care învață să cadă…
001.041
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- olivia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
olivia. “Pastila antimelancolie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/olivia-0023405/poezie/1738076/pastila-antimelancolieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
