Gânduri despre Arad

1.-Intrarea în municipiul Arad Încă mă-ntreb, mi-ești soră Sau vreun frate De atâtea ori eu am intrat Pe-a tale porți cetate. Lângă-al tău nume Scris în granit cu roșu Am spus de fiecare dată Ce-i al meu e al nostru. 2.-Prima impresie(liniile de tramvai, fetele de pe stg. și barbatii de pe dr.) A firelor și-a sinelor Repet defectă simetrie Cât și a oamenilor Simplitate și mărinimie Au fost ca două cuie Ce-au ținut speranța vie Unul pentru nebun Și altul pentru nebunie. 3.-Starea mea interioară( lupta din lumea nevăzută) Până să înțeleg Că tot ce-a fost Insistă să mai fie Credința, Nădejdea, Dragostea Au fost motiv și temelie Prin Duhul Sfânt Să scriu încă o poezie. 4.-Podul dinspre Timișoara Aflatam ce n-am vrut Pe valea podului de fier subțire Cu roșu îmbrăcat; mereu Grăbit să nu-ntârzie. 5.-Stadion U.T.A. Flori obosite, verzi și poate-o viață, Numai ca să fie. Am întâlnit pe-ale Bătrânei Doamne Străzi și poală străvezie. 6.-Gara Arad și loverii ei Iubirea știu s-apară nu-ntârzie E ca un ceas sau tren în gară mărturie Iar porumbeii ce trăiesc în dânsa Ei modestă colivie.. Se răstignesc dorind să-ncalce Regula prescrisă mie: \"Iubirea cere mai înainte De urcare-n tren sfințire\". 7.-Strada și locuința mătușii mele Strădaniei mele de-a umplea Propriile-mi pustiite urme Ca înțeleptul Solomon Mi-am scris 6.4 e indicativ pe frunte I-aduc aminte celui care încă vine De ce-și așterne patul Dacă ochii nu-și închide. 8.-Slavă lui Dumnezeu pentru toate și pentru dragostea Sa E Dumnezeu ce face toate astea Sau eu, mă-ntreb chiar cine sunt. Îmi regăsesc în timp și praf portretul, Un chip de lut cu dinți de fier, Și la doi pași rindeaua pielii mele Lamele ce m-au șlefuit la greu, Să pot să mai privesc la cer. Și eu adorm cu dor de ele.. Privesc, zâmbesc, visez, oftez Trăiește-n mine El Veșnicul iubitor și creator de stele Eu sunt un om ca mine și ca tine Din ieri am învățat o lecție cel mai bine Ale nebunului cuvinte puse-n rime Sunt relevante și astăzi: \"Vreme trece, vreme vine\".