octavian clement

înainte de culcare am obiceiul de a mă holba la mine ca la televizor
cum toată ziua am țopăit dintr- un poem în altul
mai ales că azi pe la doișpe și pe deasupra orașului
un stol de gânduri își cam făcuse de cap
și- l creditasem cu sindrofie pe ciripit
culpa purtând- o cu demnitate seninul
sinonimul copilăros al păcii universale
și care inspirat trăsese lozul cel mare
și cinstise norii cu bere blondă la cutie
cât despre noi doi: ca punctul și virgula