Poezie
La apus
1 min lectură·
Mediu
Navigând semeț pe creste-nspumate,
Bătrânul matroz suspină și plânge,
Trăit-a mereu cu speranța că poate,
Într-o zi chiar Căpitan va ajunge.
Trecut-au anii ca ploaia de vară,
Cu peria-n mână el puntea freca,
Cu fiece strop picura pe afară,
Paharul tristeții încet se umplea.
În vis se vedea mai mereu cavaler,
Ce-n lupte aprige domnițe salva,
Dar sabia strânsă-n pumnu-i de fier,
Era peria roasă când se trezea.
Acum, că-și simte fatidicul sfârșit,
Apucă pixul, cu mâna tremurând,
Ar scrie o carte cu tot ce-a pătimit,
Dar îi iese doar un scrijelit nătâng.
001.376
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Octav Golic
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Octav Golic. “La apus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/octav-golic/poezie/14146270/la-apusComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.