sau cum așteptam să se desprindă
soarele cel încleștat în capilare,
o căpușă dilatată, o pălărie incomodă,
apăsată cu multă ambiție malițioasă
peste creștetul meu, căci era amiaza
sau
În șoaptele lor rostite cu glas tare
mă tem ca nu cumva să se ascundă dureri
înfășurate meticulos, bandajate cu buzele
strânse până la albeață.
Un zâmbet ieșit de sub pătura nopților
Cât praf s-o fi adunat pe bocancii mei
de când conviețuiesc cu dunele de nisip?
Vântul trece printre ele și-mi marchează
părul cu materia lor- cântărim mult eu și
cu singurătatea, în curând