Oana Hemen
@oana-hemen
„”“Take me to your trees. Take me to your breakfasts, your sunsets, your bad dreams, your shoes, your nouns. Take me to your fingers; take me to your deaths.””
Sunt un scaun într-o încăpere goală.
Mersi, Alexandra! Te pup.
Pe textul:
„i let you go" de Oana Hemen
mulțumesc pentru răspuns.
Pe textul:
„i let you go" de Oana Hemen
Pe textul:
„i let you go" de Oana Hemen
Un zâmbet mare pentru toți.
Dragostea e copilăroasă, Otti. Și sper să o păstrez astfel.
Bogdan, magia e plină de nesfârșite mistere. Și e jurnal și poem și ce vrei tu, ce te bucură pe tine.
Domnule Munteanu, mi-ați surprins frumos vocea. Așa cum o faceți de obicei, fie că e răgușită sau i-am dat ou crud.
Lavinia, drumul ăsta e dulce și face picior frumos.
PS: Mulțumesc pentru recomandare. Mă bucură.
Pe textul:
„fearless" de Oana Hemen
Dar îi simt forma ca fiind ideală și nu pot decât să mă bucur că îl pot simți astfel. Pentru că înseamnă că e sincer.
Ottilia,
Mulțumesc pentru încrederea pe care mi-o oferi. E reciprocă.
Lavinia,
Vom trece iarna, desigur. Mulțu`!
Pe textul:
„poem singur printre trecători" de Oana Hemen
Iar moleculele fac schimb de atomi. ;)
Pe textul:
„poem de drum. lung și fără cărare." de Oana Hemen
Pe textul:
„de toamnă" de Oana Hemen
Pe textul:
„în plan secvență" de Oana Hemen
Pe textul:
„în plan secvență" de Oana Hemen
Pe textul:
„upgrade yourself" de Oana Hemen
Cel mai fain mi s-a părut ”lumea e un supermarket”, poate de vină e curiozitatea mea pentru oameni și rafturi. Nevoi.
Câteva remarci doar. ”suntem rebeli” e cumva superfluu, întreg poemul e o rebeliune. Dar nu e atât de deranjant, poate vrei să accentuezi starea. Zic și eu.
Iar versul ăsta ”un sfânt cu zâmbet de lup ascuns în barba lungă.” e destul de greu de vizualizat la o primă lectură. Dar nu imposibil. :)
E un poem ”jur să spun adevărul și să nu ascund nimic din ceea ce știu. așa să-mi ajute dumnezeu.” Frumos.
Pe textul:
„let the storm come" de Alexandra Negru
Pe textul:
„drum bun" de Oana Hemen
Pe textul:
„din umbre " de Oana Hemen
Pe textul:
„poveste" de Oana Hemen
Iar publicul chiar mă bucură. Criticile nu strică niciodată. Din contră.
Bisou.
Pe textul:
„din umbre " de Oana Hemen
Nu știu. Când am scris, mi-era logic să fiu toate odată. Mă voi gândi la comentariul tău. Îți mulțumesc frumos. ;)
Pe textul:
„din umbre " de Oana Hemen
Pe textul:
„la locul meu" de Oana Hemen
Mă voi gândi. Poate îl continui. Când l-am scris, atât am putut. Sensibilitatea copleșește uneori.
Zi frumoasă de tot! :)
Pe textul:
„la locul meu" de Oana Hemen
Mă bucură semnul lăsat. Și vă mulțumesc pentru încurajările de până acum. :) Mă bucură.
Pe textul:
„însemnându-mi porțile" de Oana Hemen
”pe scheletele mici care / nu îndrăznise”- aici nu mai știu cine nu îndrăznise. Lumea poate. Oricum, e un detaliu minor.
Pe textul:
„old times" de Alexandra Negru
