Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@oana-hemenOH

Oana Hemen

@oana-hemen

Iași
”“Take me to your trees. Take me to your breakfasts, your sunsets, your bad dreams, your shoes, your nouns. Take me to your fingers; take me to your deaths.”

Sunt un scaun într-o încăpere goală.

🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Haha. L-am impresionat și l-am înduioșat, nu-i așa?

Mersi, Alexandra! Te pup.

Pe textul:

i let you go" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
hihi, nu m-am supărat. știu că ai avut intenții bune. eram curioasă doar.
mulțumesc pentru răspuns.

Pe textul:

i let you go" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
mi-ar plăcea să-mi indici câteva construcții patetice. singură nu îmi dau seama.

Pe textul:

i let you go" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Vă mulțumesc frumos! M-ați emoționat. E genul de text personal pe care ți-e frică să-l arăți lumii, foarte inside și vulnerabil. Nu mă așteptam să atragă.

Un zâmbet mare pentru toți.

Dragostea e copilăroasă, Otti. Și sper să o păstrez astfel.

Bogdan, magia e plină de nesfârșite mistere. Și e jurnal și poem și ce vrei tu, ce te bucură pe tine.

Domnule Munteanu, mi-ați surprins frumos vocea. Așa cum o faceți de obicei, fie că e răgușită sau i-am dat ou crud.

Lavinia, drumul ăsta e dulce și face picior frumos.


PS: Mulțumesc pentru recomandare. Mă bucură.

Pe textul:

fearless" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Domnule Munteanu, bine ați revenit. Am făcut modificările pe care le-am considerat necesare și utile. Vă mulțumesc pentru indicații. Știți (sau aflați acum) că țin la părerea dumneavoastră și mă bucură să-mi comentați. Și știu că textele de întindere redusă cer o exigență pe care nu știu dacă o respect, dar am simt poemul ăsta ca fiind perfect. Poate e patetic sau, dimpotrivă, poate e frumos. Sunt subiectivă și de aceea citesc părerile celorlalți cu drag...
Dar îi simt forma ca fiind ideală și nu pot decât să mă bucur că îl pot simți astfel. Pentru că înseamnă că e sincer.


Ottilia,

Mulțumesc pentru încrederea pe care mi-o oferi. E reciprocă.


Lavinia,

Vom trece iarna, desigur. Mulțu`!

Pe textul:

poem singur printre trecători" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Laviniaaa, mă bucură că ai trecut pe la mine! Ai dreptate, poemul poate fi cărarea.

Iar moleculele fac schimb de atomi. ;)

Pe textul:

poem de drum. lung și fără cărare." de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Mulțumesc, Alexandra. Mă bucur că îți place. Voi reflecta asupra sugestiilor tale. În momentul în care am scris, așa am văzut cuvintele. Dar mă voi juca în continuare cu simțurile. Te pup!

Pe textul:

de toamnă" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Silviu, îmi asum cu drag vina. Să fie așa toate începuturile de poem. :)



















Pe textul:

în plan secvență" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Răzvan, apreciez că ai trecut. Și ai simțit lumină.

Pe textul:

în plan secvență" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Surprinzătoare e și comparația ta. Mulțumesc!

Pe textul:

upgrade yourself" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Ai aici un aer proaspăt, firesc. Un ceva indestructibil, febril, neobosit.
Cel mai fain mi s-a părut ”lumea e un supermarket”, poate de vină e curiozitatea mea pentru oameni și rafturi. Nevoi.

Câteva remarci doar. ”suntem rebeli” e cumva superfluu, întreg poemul e o rebeliune. Dar nu e atât de deranjant, poate vrei să accentuezi starea. Zic și eu.
Iar versul ăsta ”un sfânt cu zâmbet de lup ascuns în barba lungă.” e destul de greu de vizualizat la o primă lectură. Dar nu imposibil. :)

E un poem ”jur să spun adevărul și să nu ascund nimic din ceea ce știu. așa să-mi ajute dumnezeu.” Frumos.

Pe textul:

let the storm come" de Alexandra Negru

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Ce frumos, Lav! Mereu găsim locuri din care să privim cerul. Mulțumesc de semn.

Pe textul:

drum bun" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Hihi, mă gândeam că ați crezut că mă supără comentariile critice. Un sfat de urmat. Vă mulțumesc.

Pe textul:

din umbre " de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Mulțumesc, Claudia. Chiar asta încerc. Să scap de balast. Să esențializez. Mă bucură dacă îmi iese. :)

Pe textul:

poveste" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Vă mulțumesc pentru înstelare, stimată doamnă. Mereu simțiți mai frumos chiar decât am scris. Îndrăznesc, înnebunesc pe zi ce trece, în căutarea esenței mele. E drum lung, știți asta deja.
Iar publicul chiar mă bucură. Criticile nu strică niciodată. Din contră.

Bisou.

Pe textul:

din umbre " de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Răzvan, acel ”să mă lipesc” e în sensul de pierdere a identității, de a deveni una cu scoarța terestră. Iar dacă uit să merg, e în ideea că nu știu ce fac, nu știu unde sunt și cum am ajuns acolo. Nu e un dezechilibru, din contră. Păstrezi un echilibru fără să realizezi.

Nu știu. Când am scris, mi-era logic să fiu toate odată. Mă voi gândi la comentariul tău. Îți mulțumesc frumos. ;)

Pe textul:

din umbre " de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Un mulțumesc mare, mare. Știi că sufletul se-nalță cu tulpina. Și se-mprăștie. Și se-nmulțește.

Pe textul:

la locul meu" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Mulțumesc pentru semnul lăsat. Mă bucură.

Mă voi gândi. Poate îl continui. Când l-am scris, atât am putut. Sensibilitatea copleșește uneori.

Zi frumoasă de tot! :)

Pe textul:

la locul meu" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Stimată doamnă,

Mă bucură semnul lăsat. Și vă mulțumesc pentru încurajările de până acum. :) Mă bucură.

Pe textul:

însemnându-mi porțile" de Oana Hemen

0 suflu
Context
Oana HemenOH
Oana Hemen·acum 11 ani
Un poem autobiografic, sincer și cu imagini dureroase, dar care nu transmite ură. Un poem antropologic chiar. Remarc în mod deosebit conexiunea ”eram mai puternică” și ”eram atât de frumoși în naivitatea noastră / și nici măcar nu știam”. Aerul care rănește, găurile din stomac, lumea... toate curg fără să știe. Și asta apropie. ;)


”pe scheletele mici care / nu îndrăznise”- aici nu mai știu cine nu îndrăznise. Lumea poate. Oricum, e un detaliu minor.

Pe textul:

old times" de Alexandra Negru

0 suflu
Context