Poezie
EGO
[!]
2 min lectură·
Mediu
Sunt prins in trupul asta uman -
Acoperit de invelis material
Sa ma deosebesc de animal.
Si brutal ma izbesc de felurite bariere
Si-mi pun limite si ochelari sa nu ma sperie.
Ma tarasc spre natura pentru o libertate mincinoasa
Dar pamantul si iarba asta i-atat de taioasa...
Ma zgarii de proprii mei atomi,
Pe spate ma zdruncina fiori.
Cunosc limba si cuvintele le asez cu ratiune
Si urlu indurerat si frustrat de o intreaga natiune.
Imi simt radacina dar uit s-o pastrez.
Alerg pe asfalt si chimic ma tratez.
Sunt lucid in propriile-mi vise
Dar visator cu acte scrise.
Sunt prins intre bani si hartii ce-mi poarta numele.
Sunt condus de calculatoare prin niste numere.
Sunt inscris si am coduri ca o inventie limitata.
Sunt gol si ma sperii de viata-mi furata.
...
Si ma calmez cand ma simt dumnezeu
Si ma bucur cand il ajut pe aproapele meu
Si zambesc cand pot insela cu naivitate
Si ma simt in viata cand dumnezeu imi da dreptate
...
Si mai des iar imi cad stanci intre urechi
Si mai ales in cel de-al treilea ochi.
Nu ma suport cand iubesc omenirea -
Sunt un suport ce-ar tine nemurirea.
Ma zbat, dau palme si arunc cu bani -
Imi pierd din simturi si cativa din ani.
Din exterior sunt bombardat cu nume si substante,
In interior sunt tapetat cu urme de gloante.
Spun ce simt si nu-mi place sa mint
Dar sunt mintit de cei ce nu ma simt
...
Si iar imi simt sufletul curat
Si din nou il las pe mutant
Si ma ridic la rangul de zeu
Si va privesc hohotind de pe curcubeu.
...
00939
0