Poezie
Un joc nevinovat… pătat
Ajustare justitiara
2 min lectură·
Mediu
Un joc nevinovat… pătat
Suntem doar efemeri pe-această Lume!…
Și recunoscuți decât doar printr-un nume []
Tradiția și Datina au rol frumos a ne menține
Sorgintea de-a fi o națiune creștină-ntre vecine !
E mult prea simplu pentru toți cei rătăciți,
Chiar dacă au și straiele prea rupte… câlți !
S-aleagă ca Zenit pentru-ndrumarea lor
Un Chior, ce-I Împărat în Þara lui de Orbi
Ar fi prea greu de altfel, să-și trezească
Nici nu se vrea a se ști pe care simț
E-o amețeală, o beție pur grotescă
Atuncea când se șterge tocmai bunul-simț !
Simbolul celei mult prea strâns la ochi legată,
Având și-unul și celălalt din brațe-n post de toartă[]
Nu poate fi decât o simplă, auto-amăgire
Aici?!…Parol !… S-avem pardon, e doar clipire
Din Adevărul Tainic, numai de El știut(…)
Dar Lăcomia crasă, prin Umbra-I nebuloasă,
Sporește-n Raza ei, din centru-I fals de la-nceput
Minciuna, numitor comun și-n miezu-i nemiloasă (…)!
De ce n-a fost numit Justițiarul, cumpănitorul de Cuvânt ?!
Credul mai sunt !… Dar nu incoerent în rațiune !…
E prea vizibil, limpede de clar în astă națiune,
În fapt, e Coasta lui Adam, dar putredă-n Pământ []
Din timp’ străvechi, încă mai mișună o vorbă :
,, Femeia ?!… e-Ncornoratul sadic pe acest Pământ’’ !
Justiția-i un inocent joc, infantil, împrumutat,
Apoi pătat, alambicat și într-atât de evadat
Din rol frumos, plăcut, total nevinovat,
Ca tot ce-i nou, jucat corect la început []
Ș-apoi în timp, evoluând precum îi graba,
Să fie terminat, mult mai urât ca Baba-Oarba []
Se poate întâmpla, ca sub acea năframă,
Nici să existe ochi închiși și nici măcar orbite,
Să fie doar închipuirea Adevărului din ramă !
În care și dovezile prea clare să fie ocolite…
E mult prea simplu-n a-mpărți Dreptatea,
Când ca imbold în acest mers e Voluptatea!…
Și ce perfid, acest Gunoi acoperă Sinceritatea
Atunci când pentru viața unui Om votează nulitatea !
Să nu uităm vreodat’ că pentru fiecare Soartă
Cea mai corectă, crudă și-n esență ceartă
Nu este alta decât Judecata de Apoi[]
Din care scurgere-a \'mpielițată-I dusă de Șuvoi!…
Aude, Vede, Simte tot, ce naște, mișcă și revine
La forma-i concepută, și-ar trebui să știm prea bine
Că Unul Singur este Tatăl Nostru, Atoatecreatorul
El Poate Hotărî verdictul de Nemuritorul ![]
Iulian Nistor
Vaslui, 04 August 2005
001.720
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nistor Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 385
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Nistor Iulian. “Un joc nevinovat… pătat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nistor-iulian/poezie/187185/un-joc-nevinovat-patatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.