si regretul vine, redresul in mine
Ce bine stau , cu putina liniste impresurata monotonie dezvaluind caracterul taceri , a progresului vieti totul deducand in spre pieire imi recunosc regretul si ii readuc intelesul
NGnimigean grigorecroind misterul
Croind misterul. e secretul meu in deprimentul tau. eu spun lumea se afunda in coincidenta dura evocand momentul fracturand sentimentul. stiind solutia ce ramane in mine in intimitatea mea. pt
NGnimigean grigoreiami ura si mandria
in ingnoranta rasfatata piere dorul meu de altadata corp cuprins in ura amara stele nu mai vor sa cada luna plange picuri galbeni destinate fiind toate morti infrigurate oare vina sami asum
NGnimigean grigoremoartea te brazdeaza cu ironii
progresiv neintuitiv aruncat in unda cruda ,depresiv iubit de ura zgribulit ,deconspirativ fantezism urat imprastie spreranta in vid si lasa doar neputinta de sfarsit si amar pacat tarat de
NGnimigean grigore