Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Femeia... Everest!...

1 min lectură·
Mediu
El ingenuu,
ea diafană,
în pădure,
într-o poiană,
ținându-se de mână,
sugerau că-s împreună.
El vedea structurile,
ea admira culorile,
el făcea calculele,
ei îi zburdau gândurile,
el natural,
ea nenaturală,
el absolut,
ea irațională,
el euclidian,
ea neeuclidiană,
ce căutau acolo,
în acea poiană?...
Gândul pare
că-i desparte,
fiecare,
cu mintea-n altă parte,
țintea,
pe drumul său,…
departe….
Vremurile au trecut,
au luat-o
iar, și iar, și iar,
de la început,
în sufletul lui,
ceva-i spunea,
că-i este destinată,
că trebuie să fie a sa,
pentru a-i avea acceptul,
ar face orice,
ar cuceri și... Everestul.
002.425
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
97
Citire
1 min
Versuri
36
Actualizat

Cum sa citezi

Nicolae VASILE. “Femeia... Everest!....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-vasile/poezie/14103808/femeia-everest

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.