Poezie
Oameni și câini
1 min lectură·
Mediu
Oameni și câini
Ca un copil,
care rămâne mereu mic,
ca un adult,
care nu uită nimic,
era consecvent în tot ce urmărea,
te mușca deși te iubea.
M-a făcut
să cunosc prin parc oameni noi,
ne-a ajutat
să ne știm mai bine-ntre noi,
ne-a învățat să nu mai fim rasiști,
iubindu-i la fel,
pe cei albi, pe cei negri sau metiși.
Era peste tot cu ochii lui blânzi,
venea peste tine
când vroiai să te-ntinzi
și ca prin minune el te lingea
exact pe locul ce te durea.
Acum, ce mult îmi lipsește!
A fost și mă doare că nu mai este,
l-a luat la El, Dumnezeu,
pe Blacky, cățelul meu.
002.266
0