Nicolae Diaconescu
Verificat@nicolae-diaconescu
„Pe unde treceam, lasam o urma...”
Născut pe data de 13 august 1947 in satul Vulturești, Argeș. Studii: Politehnica București, Facultatea Energetică, doctor în 1998 cu lucrarea: "Contribuții la studiul poluării electromagnetice". Public texte literare din 1984 în diverse reviste. Hobby: apicultura,literatura și muzica clasică Scriitori preferați: Panait Istrati, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Cehov, Dostoievski.
\" dar era deja târziu zi de vineri
plecaseși\"
Parcă ai fi scris aceste versuri pentru mine! Azi am citit comentariul tău la proza mea \"Șarpele\" și poezia ta \"Spaima\". Cred că pe undeva ne întâlnim pe aceeași lungime de undă.
Pe textul:
„Șarpele" de Nicolae Diaconescu
Ai comentat \"Șarpele\" în 05 august. La ora când făceai acest lucru ,pornisem la drum. M-am întors azi și ca de obicei, multe vești proaste. Am găsit puțin răgaz și am deschis site-ul.Iată și o veste bună! Andei i-a plăcut povestea mea. Spui, \"un text desăvârșit, condensat, merită să fie citit, lectură relaxantă, savuroasă... \"
Așadar, iată motivul bucuriei, am mai câștigat un cititor. Cănd cineva mă critică, sunt convins că nu i-a plăcut ce-am scris. Ar fi absurd să cred că o creație, oricât de bună ar fi, place la toată lumea! Important e să dialogăm, iar asta e posibil datorită poezie . ro.
Pe textul:
„Șarpele" de Nicolae Diaconescu
Chestia cu geto dacii nu am spus-o eu, dar pornind de la probele materiale din muzee, de la tot felul de descoperiri recente, de la intuiția care mă ghidează și nu în ultimul rînd, de la afirmațiile unor istorici romîni (și ei foarte divizați) am ajuns la concluzia că teoria lui N. Densușianu este mai aproape de adevăr decît ceea ce se învață în prezent la școală.
Afirmația pe care o faci că e un articol captivant de la început la sfîrșit e pozitivă pentru mine în sensul că mă bucură receptivitatea unui tînăr de 19 ani la ideile vehiculate acolo.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatO ușoară ironie nu-mi strică:
1. Citești mult, bine și de calitate...păi dacă ziceai scrii mult și bine...tot nu te credeam.
2.Te-a blagoslovit natura cu o putere de pătrundere peste medie...și meritul meu care este? Aa, știu, cînd scriu merg pe intuiție.
3.Aici ironia este mai viguroasă.
4.Prin naștere am greșit contemporaneitatea. Nici aici nu-ți dau dretate, doar H. Coandă s-a născut cu 50 de ani mai devreme.
Luată pe ansamblu ironia nu este rea.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatMi-amintesc că ați comentat și alt text de-al meu și vă mulțumesc.
N-am auzit de Julien Benda și de volumul \"Trădarea intelectualilor\". După titlu cartea pare atractivă. Intelectualii sunt oportuniști, de regulă. Când se antrenează în lupte sociale nu te poți aștepta la ceva bun.
Despre intelectuali eu cred că unii sunt erudiți dar necreativi, alții sunt creativi și să spunem neinformați, iar în ultima categorie intră foarte puțini, cei care sunt și creativi și erudiți.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatM-ai purtat încă o dată prin lumea poveștilor și iar mi-a plăcut ( Heritage Days ).Să-ți spun drept, am crezut că tu mi-ai postat poza ! că am constatat că ești maestră în a face combinații reușite.
Bere, puțină cafea și...Eu am dat-o pe piersici, brânză și cabernet amestecat cu merlot.(de-acasă ) Asta mâncam aseară și râdeam că se potrivea imaginea postată și n-aveam cu cine dialoga că fata e la Verona și soția în vacanță ,la țară.
Numai bucurii am avut de-aseară de la prieteni care nici nu mă cunosc. Am prins un pic de curaj că părerea exprimată atunci nu a fost inutilă.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
Recomandat\"după livada ușilor închise\". Ce va urma după? Și tu ești în generația 2000 și am curajul să pariez pe tine. Nu știu dacă scrisul te va preocupa și mai târziu, dar cel puțin acum, scrii pe înțelesul meu. Dacă ai puterea să continui, poți avea ca model pe Vasile Voiculescu. Ai câteva texte reușite , chiar și \"Soi de jurnal denaturat\". M-aș bucura și ca doctoriță să fii o bună profesionstă.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatE bine să iei atitudine dar când nu te susține nimeni e tare greu să constați că ești de unul singur! Prin ianuarie 2005 am pățit ceva de genul ăsta. Parțial m-am eliberat tot prin scris, însă fundalul a rămas. Sunt mult mai prevenitor de atunci.Când cineva ia atitudine trebuie susținut, tocmai de aceea mulțumesc încă o dată celor care au comentat\" articolul\" meu.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatSunt pe un calculator care nu se închide automat și nici nu apare pe ecran \"schimbați discul\".Asta am pățit la calculatorul de acasă, că altfel răspundeam până acuma!
A fost de bun augur comentariul tău, în primul rând fiindcă ai spus că părerea mea contează. N-am înțeles atunci și nici acum după atâta vreme, ce l-a deranjat atât de mult o opinie pe care nici n-am apucat s-o exprim. În definitiv dacă îți asumi responsabilitatea de a fi un formator de curent literar trebuie să te aștepți și la alte păreri.
IDEEA CU O ALTÃ ÎNCADRARE A TEXTULUI a fost excelentă. S-a ținut seama de ea și am avut o surpriză plăcută că am râs de unul singur prin casă în alea două minute până se închidea calculatorul automat.
Pe textul:
„Butoiul de varză de la Rotonda 17" de Nicolae Diaconescu
RecomandatNe atașăm de pomi ca de animale și ne atașăm de animale mai mult ca de oameni, că ele nu trădează.Văd că ai luat în serios recomandarea primită, nu mai scrii la persoana întîia.După mine se poate în ambele feluri, nu în asta constă forța textului.
Proza are ceva tensiune, dar e doar o secvență,cele trei personaje aș dori să fie mai conturate, mai ales ...Sandu, este sau nu un om de suflet?
Pe textul:
„Livada ușilor închise" de Roxana Sonea
Pe textul:
„Furtuna" de enache ion
\"Dacă toate râurile m-au uitat
Și nici o floare nu-mi mai vorbește\". Au o mare încărcătură emoțională aceste versuri.
Încă un lucru, după ce am citit \"Tarot\" așa de mult mi-a plăcut povestea că de atunci îți spun Șeherezada!
Pe textul:
„M-am născut să fiu ignorant" de Hanna Segal
Pe textul:
„În alb" de Lory Cristea
Pe textul:
„Munții Retezat" de Lory Cristea
Pe textul:
„insomnii" de Liviu Nanu
Auzi bezmetico, oricum ai fi îmi placi, dar cînd ți-or trece năbădăile mai trimite și un pic de soare să-mi fac și eu treaba că soacră-mea și Victor, dascălul de la biserică, spun că din cauza mea s-a stricat timpu\' că sunt păcătos și lucrez duminica.
Pe textul:
„Prea crudă vară" de Florentina-Loredana Dalian
Din cauza ploii mi-am schimbat programul pentru ziua de azi,trebuia să stropesc via. Presupun că și tu tot din cauza vremii ai scris această poezie într-un registru cam pesimist mi se pare mie.Mi-au plăcut în mod special versurile:
\"Mă voi topi ca ceara lumînării
Iar toată vlaga-n ochi mi se va scurge\"
Ideea de suferință pe care doar ochii o exprimă,corpul fiind \"răstignit\" în bandaje și ghips,paralizie totală, mi-a plăcut.Surpriză însă, conștientizarea stării în care se află bolnavul:
\"Cînd voi simți prin măduva spinării
Cum viața m-a găsit și mă parcurge\"
De aici tristețea infinită, \"toată vlaga în ochi mi se va scurge\".
Acuma să-ți spun care e problema, vrînd să-ți scriu toate cele, am sesizat \"ca ceara\" și m-am întrebat cum s-ar putea schimba, retoric și doar pentru mine. N-am reușit dar pornind de aici, m-am jucat și eu un pic:
E vînt și ploaie pe afară
Și soacră-mea nu mă găsește
Ascuns în pod, am călimară
Scriu că a fost și nu mai este
Iubiri și vise am răstignit
Și mai ales dureri de coastă
Cînt pe un refren îmbătrînit
Aș vrea acasă la nevastă
Mă voi topi ca lumînarea
De nu îmi dai un semn de viață
Simt azi cum jaru-mi arde floarea
Că sunt la capătul de... ață
Pe textul:
„De negăsit" de Lory Cristea
Foarte frumos comentariu ai făcut poveștii mele cu ursul!.Mi se părea mai bună povestea cu \"Roșia Montană\" dar aceea n-a avut ecou. Fata a ales-o pentru postat pe cea cu ursul.Publicate sau nu ea știe toate poveștile mele,cu replici,scene,că după ce i le-am povestit oral le-a mai citit de cîteva ori din \"terfeloage\".Sunt cam defazat față de ce se întîmplă azi în lume. Poate scriam mai mult dacă eram publicat atunci în volum dar chiar și așa e bine.Aprecierea din partea ta e încurajatoare pentru scopul pe care mi l-am propus.Și faptul că povestea a plăcut și copilului care ai fost și adultului de azi constitue un stimulent pentru a finaliza volumul. Deocamdată sunt în faza de a le \"bate\" la mașină și a le posta pe agonia.Din motive de munci agricole de vară am să întrerup această activitate în luna iulie.Îți mulțumesc pentru darul pe care mi l-ai făcut înainte de a pleca în concediu.
Cu prietenie și dorința de a te cunoaște prin ceea ce scrii,
îți doresc numai bine.
Nicu al Popii
Pe textul:
„Sus pe deal" de Nicolae Diaconescu
Regenerarea prin moarte? Nu-mi place ideea!\"În seara asta îmi voi săpa groapa, mă înstrăinez de mine\".Doar știi că deznădejdea e un păcat mare!
Și-apoi de ce vrei o scurtătură pînă la Dumnezeu, învață-te să suferi,că drumul lung și povara d-aia ne-au fost date,să le purtăm cu umilință.(Te superi? Te cert, dar de fapt mă cert pe mine.)De ce te plîngi că ți-e greu,că-ți vine \"să strigi de atîta singurătate?!\" Ai atîția prieteni pe poezie.ro! Așa o fi, dar eu vreau mai mult de atît. Nu vezi \"că-n piept totu-mi bate nebunește, pereții templului au înghețat și urcă în mine o mare mîhnire?\"
Nu mă mînia de vrei să-ți fiu aproape... De-aici \"din înalt\" îți trimet semn de apreciere \"un sărut rupînd frunzele pădurii\" dar dacă te mai văd tristă chiar am să mă supăr.
Nu știu să comentez,dar am încercat să mă transpun în
eul tău....
Pe textul:
„Ne-am împotmolit în hârțoagele nopții" de Maria Prochipiuc
Tu ai dreptate când vorbești de tehnică dar unii sunt defazați în timp ori ce le-ai face! Eu de exemplu când aflu câte ceva mă tot mir până îmi pică fisa .Păi îți dai seama, dacă înțelegeam la timp că ursul e un animal periculos mai mă luam eu după coada lui în pădure?
Cu un singur lucru nu sunt de acord. Creangă nu se adaptase vremurilor sale că dacă o făcea mai ținea și el post că prea avea burdihanul mare și-atunci era la modă chestia cu postitul.Da să nu mai vorbesc, mi s-a făcut o poftă de pește!
Oricum,la chestia asta încă mă mai scarpin în cap,ce-o fi vrut să-mi spună? \"își punea problema fără să apeleze la garderobă\"
Pe textul:
„Sus pe deal" de Nicolae Diaconescu
