Cînd rău m-afund-al meu picior în gheare prins
Și nălucirea din oglindă cînd s-a stins
Tu, cel ce din nădejde prinzi să tai
N-ai azi un licăr de nădejde ca să-mi dai?
N-ai la copilul tău o floare de
Lor, și visul și hotarul.
Mie, cupa și amarul.
Doamne, dă în astă seară
Vin curat de tămâioară
Să înece greu pământ
Să mă scoale din mormânt.
Mie, lacrimă pe gene.
Lor, putere nouă-n vene.
Doamne,
Oh, blessed, happy year!
Return to me that joyful state.
The undying hand that chases fear
To me, the undeserving, little praised.
For thou my worth’s seed placed in fertile soil
Happier me, now
