Poezie

Garofiță

1 min lectură·7 ianuarie 2004

Mediu

Culoarea plapanda si nemuritoare

Ce-ti fura privirea e incantatoare!

Petalele-i blande si finute,

Superb aranjate, sunt asa dragute!

Si nu te saturi privind-o mereu

Nu stiu cum a pus mana pe sufletul meu...

Si cu puritatea ei vie,

Imi vorbeste intr-o maniera asa de stranie!

Zvelta, frumoasa si deasa,

Se ofileste incet si se lasa,

Si-si pierde o petala...una si inca una

Tot asa...pana nu mai ramane niciuna!

023.374

Despre aceasta lucrare

Autor: Nemes Alexandra-Daniela
Tip: Poezie
Cuvinte: 68
Citire: 1 min
Versuri: 12
Actualizat: 1 mar. 2026

Cum sa citezi

Nemes Alexandra-Daniela. “Garofiță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nemes-alexandra-daniela/poezie/59967/garofita

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

ND Nicolae Dimitriu✓8 ian. 2004

Mi se pare de neuitat aceasta poezie. Imi aminteste o balada, ascultata candva la un festival de muzica populara, se numea \"Aurica\": \"Aurica plecă de acasă/ și ajunse la o râpă periculoasă\", imi pare rau ca nu retin si restul

Mult succes in continuare!

BL Beraru Liviu✓13 ian. 2004

Și ce îti spune garofița? Îmi pare că tocmai acolo este esențialul. În ce îti spune ea. Daca e să faci poezie cu \"sens\", atunci trebuie să zici ce spune floarea. Poate de unde vine ea, cine a făcut-o sau cum se face că există. Sentimentul tău este frumos. Dar dincolo de sentiment este realitatea. Suflet obiectiv.