Texte în proză

Când am intrat intrat în magazin erau acolo, iar când am ieșit, i-am găsit unde i-am lăsat. I-am urmărit prin ferestrele largi, păzite de manechine îmbrăcate în haine scumpe și i-am surprins

NINeagu Iulia-Alexandra

0

1

3:00 E trei dimineața și eu încă nu dorm. Privesc insistent ceasul digital de pe noptieră, cu literele lui fosforescente. 3:01 Mă ridic din pat. Nu-mi pasă unde mă duc. Tot ce stiu e că trebuie

NINeagu Iulia-Alexandra

0

0

Ceața se ridică dintre copaci ca spiritele generațiilor de mult trecute. Muntele pare un uriaș cimitir străjuit de brazi înalți. Aburul urcă spre cer, spre nori, departe de coșciugul său de lemn.

NINeagu Iulia-Alexandra

0

1

Simt că mă pierd pe mine însămi. Simt că nu mai știu cine sunt, că mi-am uitat principiile, valorile si ideile. Dacă m-am cunoscut vreodată cu adevărat, acum mă cunosc mai puțin. Parcă mi-ar fi fost

NINeagu Iulia-Alexandra

0

0