Poezii

Mă inundă gânduri plumburii, atât de grele și de gri... de-ajung să mă înec cu ele... aș vrea să am un buton de stop S-opresc toate aceste valuri... sau un buton de adio... să mă adăpostesc

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Mă cufund în visuri năruite de atâta secetă... Lighioane posomorâte mă bântuie haotic. Poate sunt eu, văzut în oglinda firii mele, pândindu-mi sufletul ca o pasăre de pradă care-și urmărește din

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Stau singur pe podeaua rece cu fălcile-ncleștate în suflet, sperând că acest coșmar va trece. Ce groaznică singurătate mă înconjoară ca o haită de lupi flămânzi de orice bucurii. Chipul tău,

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Mi-amintesc de mângâieri plăcute Care mai de care mai nocive, Mi-amintesc de serile tăcute, De reflexe, uneori, tardive. Mă-mbată, simplu, cu privirea ei Prea tainică și prea

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Și s-au lăsat, apăsător, Ca un covor, lin așternut Oribile chinuri de dor Ce mi-au lăsat sufletul mut. Și s-a lăsat și noaptea grea Peste ținutul înghețat. Acum chiar nu mai pot vedea Nimic

NRNeag Radu-Vlad

0

0

E iarnă iar, e frig afară. Ninge, pământu-l transformă-n alb, Un om, pe drum, epuizat, slab, Alene, greu, încet coboară. E lunecos drumul, dificil, În jur de pericole e plin, Nu are cin' să-i

NRNeag Radu-Vlad

0

0

De ce-am ales această viață Când mii de alte vieți mi-erau pe tavă, Tocmai acum când n-am nicio speranță, Când viața-ntreagă este doar otravă. Poate sunt prost, poate e scris în stele Să îmi

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Mă sfâșie durerea ca lupu-nfometat când sfâșie o oaie. Privesc în jur, totul e negru de parcă-a murit cineva. Sau poate moare. Mirosul pucioasei mă sfâșie mai tare. Tu ai putea să-mi dai o mână

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Un gând al meu ce mă deprimă Așteptă, doar să ia amploare Și tot să schimbe-ntr-o culoare Și poate chiar să facă crimă. Acum tu afli cu stupoare Că el începe de s-exprimă, Armonios ca într-o

NRNeag Radu-Vlad

0

0

E greu să vezi dincolo de lucruri, Orbit de-o soartă prea materialistă, Când lumea are mult prea multe trucuri Și toată omenirea-i egoistă. ½Acum sunt liber½ ești tentat să spui, ½Și lumea se

NRNeag Radu-Vlad

0

0

Mă trezesc, la noi o liniște acută, Un corb se-aventurează lângă geam În șoaptă, \'ncet, păsările-mi cântă Și parcă-s mort, că viață nu mai am. Stând și ascultând acel cântec malefic Îmi vin

NRNeag Radu-Vlad

0

0