Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Capitolul 4: Agonie, divină agonie

2 min lectură·
Mediu
Fiori de metal
Și lacrimile lor
Demonic carnaval
Lăsați-mă să mor!
Pe targa asta rece...
Medicii se agită
Viața mea fragilă
Dispare într-o clipită.
Dar hemoragia-i mare
Eforturi în zadar
Traiul meu pe Terra
E în stadiul terminal
Vreau să merg pe Styx
Hades mă așteaptă
Cu Charon cel sinistru
Voi merge într-o barcă
Și mă separ de trup
Îi văd pe toți plângând
Se roagă cu ardoare
Să rămân pe Pământ
Și-i văd pe toți plângând!
Dar oare cui îi pasă
Când trupul mi-e distrus
Și spiritul e-n transă?
Iată acum Lumina!
Spre ea mă-ndrept ușor
Dorința îndeplinită
E momentu-n care mor
Mă îndrept către Lumină!
Dar ea se îndepărtează
Aș vrea să fug spre ea
Dar picioarele îmi cedează
Iar o voce îmi spune:
" Nu s-a terminat
Încă nu e timpul,
Poet blestemat
Te rog să te întorci
N-ai loc printre cei morți
Îți dau divina agonie
Și trebuie s-o suporți
Îți dau și muze de gheață
Ploaie și ceață
Ură și speranță
Desfrâu și ignoranță
Insomnie și formol
Durere și fenol
Îți dau iluzii și amăgiri
Tu bagă-le în cloroform!"
Și se face întuneric...
Pulsul îmi revine
Toți răsuflă ușurați
Ș-apoi plâng de fericire.
Am supraviețuit...
Ce dezamăgire!
Însă negura totală
S-a ascuns adânc în mine
Și acum am suflet de oțel
Făurit în ger
Arhanghel stingher
Întunecat ca un Cerber
Sunt poetul blestemat
Asta îmi e menirea
Doar prin suferință
Pot atinge mântuirea.
001.144
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
238
Citire
2 min
Versuri
64
Actualizat

Cum sa citezi

Nae Catalin Florian. “Capitolul 4: Agonie, divină agonie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nae-catalin-florian/poezie/14037241/capitolul-4-agonie-divina-agonie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.