Adevar
Sunt o floare tarzie pe mormant Focul din lacrimi, Si din cuvant Sunt cuvant ingropat in mormanul de cerneala. Sunt vers, Cand in prag de seara poetul Asterne speranta umila si trista.
0
0
Fara logica, fara sens
Te zaresc precum o naluca, pierduta in apus. Te privesc de aproape, pierduta in crepuscularul absurd. Te aud cum imi sorbi, amintiriile
0
1
Toate cele 2 poezii sunt incarcate
