Poezie
La cap, cu-o lumânare-mi plâng iubirea...
1 min lectură·
Mediu
În liniștea neagră și rece a nopții,
Vorbesc, prin mireasma florilor mute,
Zbătându-se slab, acum, în fața morții,
Sentimente sleite, ce plâng: \"-Du-te...\"
Totu-e-ncremenit; și sufletu-n mine.
Disperare de pace și de gol sec.
Statui înghețate și contururi line,
Speranțe și vise în urma mea trec.
Trecutul a murit. Și mort va fi mereu...
Hai, lasă noaptea să te cuprindă-n ea...
Să intru în mormânt, nu pot: granitu-i greu.
La cap, cu-o lumânare-mi plâng iubirea...
001.398
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Stoican
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Stoican. “La cap, cu-o lumânare-mi plâng iubirea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-stoican/poezie/13910385/la-cap-cu-o-lumanare-mi-plang-iubireaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.