n-am uitat să mi te caut

O să zbori iar în tine, o să-ți restabilești regatul în cumplită muțenie și visele în drojdii pe fundul butoiului unde zac înnecate speranțele mele. Dar mai soarbe o gura! si încă una... și-apoi lasă cucuta să-ți vindece rana și mătraguna să-ți toarcă, posacă pe spatele gol de ace o-nspinată cămașă cu dragoste uscată. Lipește-ți palmele de cer, să nu te mai doară încheieturile de veghe, și tălpile afundă-le-n ocean, să-ți crească iar pe frunte alge netezi și vagi potire de mărgean să te îmbete. îmi iau desaga și pornesc la vale... la deal... și prin deșerturi de mătase să îți croiesc cu mana mea mireasă; să te aline-n fulgi de evantaie cu fragede-i culorile-n văpaie de tine niciodată nu se lepede.