alb epidermic carbonizat de soare,
leneșă amiază amară;
nu gândesc nimic.
simt cum doare
depărtarea iernii de vară...
miros a pădure,
a vânt
și a ploaie:
fragmente de stare în care n-am
Vis tremurat,
imagine fără contur
despre neîntreg și neîntreagă...
somn transpirând,
și vinovat și pur;
și răsărit de iarnă fără vlagă.
Zâmbesc miracolului de a mă trezi
cu gândul la